C9

Imi pare rau ca nu am reusit sa pun pana acum capitolul acesta dar am cam avut niste probleme si nu prea am avut cand sa il scriu si acum am reusit:

Da e destul de greu de ales ce vreau sa fiu, adica credeam  ca stiu ce vreau si de astea dar acum ca ma gandesc mai bine cred ca vreau sa fiu doar metamorf poate o sa ma transform doar in animale dar nu mai conteaza nu vreu 4 oamei care sa vina la mine si sa ma invete pe langa asta mai am si scoala.

De cateva zile ma tot macina un gand, de fapt 2 ganduri unul era: oare ce sunt parinti mei?; si altul: Oare ce e Daren, sau poate nu e nimic caci el nu merge la aceeasi scoala cu noi.  Apoi am spus: „Trebuie sa o rezolv cumva.” Si m-am dus la mama si am intrebat-o:

-Tu ce creatura iesti?

-Draga mea, nu suntem creaturi, suntem oameni mai specali, a spus ea in timp ce continua sa spele vasele.

- Infine  ce om’ fi dar voi ce „puteri” aveti, am spus eu pierzandu-mi putin calmul

-Pai noi suntem dragoni, pana la varsta de 15 ani am inceput sa lucram in slujba unor galugari-razboinici pana la 21 de ani si asa ne-am cunoscut eu si tatal tau.

-Eu am intrebat doar ce sunteti nu sa intrati si in amanunte, am inceput eu sa rad, oricum iti multumesc.

-Si te-ai hotarat ce vrei sa fi, copetco-ul va venii imediat. Spuse tata in timp ce ma privea pe deasupra ochelarilor la fel cum facea cand vorbea despre lucruri serioase.

-Da, m-am hotarat, am spus eu si in momentul urmator aparu un fum slab din care iesi Daren, stai Daren???!!! Apoi mama si tata se dusera sus

-Buna, eu sunt Daren, spuse el dadandu-si jos gluga si apoi o carpa ce o tineape ochi. Jenny?! Spuse el complet uimit

-Da asta da coincidenta, am spus eu  facand ochii mari.

- Bun cred ca acum stii ca sunt un copentco, spuse el inbujoranduse

- Ok hai sa o facem repede spun eu dupa ce inspir si expir. Vreau sa fiu un metamorf

-Bine, spuse el dupa care scoase un fel de glob mai mare colorat si foarte luminos ce umplu camera pana si in cele mai intunecoase coltisoare, fi calma si gandeste-te la ceva placut si gandeste-te ca ai un gol in tine pe care eu ti-l voi umple, dupa ce am urmat toti pasii el se apropia de mine

-Stai nu nu pot, mi-e frica, spun eu in timp ce globul dispare.

-E normal sa iti fie frica dar asta e trebuire sa accepti acest lucru care iti v-a umple spatiul gol din tine.

-Dar ce e cu acest glob  si ce v-a face? Spun eu incercand sa aman inevitabilul

-Pai in el sunt puterile tale de metamorf, si nu te v-a face sa te simti cu nimic mai speciala, si ca sa iti raspund la intrebarea din capul tau e foarte colorat caci contine toate formele: apa, pamant, vant, magie etc. si da citesc ganduri , spuse el tomai cand terminasem de gandit asta.

-Bine si tu esti un copetco-cititor de ganduri?

-Da, raspunse el

-Pai si atunci de ce m-a lasi sa vorbesc adica  nu ar fi mai simpu sa imi citesti gandurile si gata.

-Pai in timp ce invatam „arta copetcilor” cand am ajuns la cititori de ganduri am aflat cum sa opresc gandurile sa mai curga prin urechile mele

-Ok si cum arata globul tau, intreb eu ce il priveam in ochii lui profund albasti in timp ce se schimbau i negru si inapoi in albastru inchis.

-Pai au fost defapt 2 globuri unul pentru citit ganduri si unul pentru puterea de copetco. Unul, cel de citit gandurile, negru si unul alb(neutru) deci globul meu era gri, spuse apoi facand o pauza si zambind, te intrebi de ce mi se schimba culoarea ochilor.

-Da, iar mi-ai citit gandurile, spun eu incercand sa fiu serioasa

-Nu a trebuit sa iti citesc gandurile pentru asta, spuse zambind, mi se schimba pentru ca asa vreau eu, orice om ca noi poate, o da globul v-a zbura spre tine daca nu, nu meriti sa fi un metamorf. Bun acum ca ti-am spus tot hai sa ofacem o data trebuie sa ajung si in alta parte.

Dupa ce am repetat din nou pasii am asteptat ca acel glob ciudat sa intre in mine, desii aveam mari emotii sa vad daca vine sau nu. Acum era momentul si… a intrat, hooo am suflat usurata

-Bun acum cum te simti?

-Bine nimic diferit.

-Atunci e bine, ne vedem maine si de acum in colo timp de 2-3 ani caci e greu sa fi un metamorf e foarte greu, acum trebuie sa plec spuse apoi disparund pur si simplu.

In cap urmator probabil voi sarii  peste 2-3 ani(cei de antrenament). Sper ca v-a placut si sa scuzati greselile.