luni, 9 aprilie 2012

Castigator

Mi-au placut toate dar cineva a transformat lumea distopica la ce nu m-as fi gandit niciodata ca ar putea fi!
Spuneti-mi ca nu sunteți de acord cu mine! Aici comp:

O lume distopica
 
Eu nu vad o lume distopica ca pe o lume plina de razboaie, crize si alte asupriri, noi arme care ne-ar putea distruge; pe scurt – tehnologia avansata folosita in mod nepotrivit. Lumea a mai trecut candva prin asta; mai poate trece odata. Acestea sunt dezastre...dar ele trec odata cu timpul, pentru ca timpul le vindeca pe toate si noi toti ne dorim mai mult timp sa ne vindecam pe noi, sa ne maturizam. Insa cand realizam ca nu ne-am trait corect viata, timpul nostru in lume s-a sfarsit.
Ma intreb insa, oare cum ar fi o viitoare lume fara ei? Fara cei care imi sunt alaturi mereu? Fara cei care aduc o raza de soare de nicaieri in viata mea, chiar daca afara e cea mai cumplita furtuna?  Fara cei care ma fac sa rad, cand sufletul meu plange si se scalda in intuneric? Fara cei ce mi-au fost alaturi pana acum, ce m-au sunat noaptea tarziu sa-mi alunge lacrimile din ochi si sa restabileasca pe chipul meu veselia? Fara cei pe care ii cunosc de la gradinita si ma strang in brate cand sufletul ma doare spunandu-mi: “Totul va fi bine.!”? Fara cei pe care ii iubesc cel mai mult?
Pentru mine, asa ar fi o lume distopica. O lume fara prieteni adevarati. As fi singura intr-o lume pe care am cunoscut-o de-a lungul timpului, pas cu pas, alaturi de prieteni, iar deodata ei sa nu mai fie alaturi de mine, sa dispara. Sa am doar prieteni ce “imi sunt alaturi” doar pentru interesele lor personale, si universul sa fie plin de ipocriti; ipocriti care astazi sa iti spuna: “Hey, esti bine? Ce s-a intamplat? Povesteste-mi. Poti avea incredere in mine.” Iar maine sa ii saluti pe strada si sa iti raspunda sictirit: “Ce-i cu tine, ratato?”
Ar fi un dezastru, i-as putea spune o catastrofa naturala, dar nu se poate compara cu o inundatie, un incediu sau un cutremur; acestea ar fi un bob de nisip pe langa desertul facut din tristetea ce se asterne in urma suferintelor traita alaturi de “prieteni”. Sincer, eu una as muri atunci, pe loc. In adancul sufletului meu, totul s-ar face bucati, iar suferinta pe care o simt s-ar raspandi in tot sufletul meu; m-ar face sa plang si m-ar opri sa zambesc.
Mi-e frica de o astfel de lume. Mi-e frica sa nu ma pierd in aceasta lume. Dar de ce imi este cu adevarat frica este sa adorm alturi de prietenii adevarati, iar a doua zi sa ma trezesc fara ei. Insa, mi-e teama ca peste cateva decenii, aceasta lume isi va face aparitia si in universul nostru...
  
Si pam pam castigatoarea eeeee    Andreeea  
Felicitarii!!!
Astept datele pana maine la ora 10 :) dimineata (nume, nr tel, adresa, daca nu ai 14 nu cont :)) )

6 pareri:

Andreea spunea...

Eu?! Ura!!!!!! \:d/ Primul meu concurs castigat. \:D/ Sunt asa de happy. Thx:X:X

horade spunea...

Felicitari Andreea si sa nu avem parte de o asemenea lume, ca de altfel nici de lumea imaginata de mine...!

tumbilik spunea...

Felicitari, nici eu nu as vrea o lume fara prieteni :)

Koky spunea...

Felicitari !!! Nici eu nu mi-as dorii o lume ca asta

giorgiana spunea...

of, niciodata nu am talent la compuneri..admir pe cei care au stofa de scriitori

Laurentzyu spunea...

Am participat si eu, insa nu am prea avut noroc! :( Asta e, poate data viitoare! Giorgina, eu am stofa de scriitor! :))

Trimiteți un comentariu

Mă bucur că te-ai gândit să lași un comentariu, aștept cât mai multe păreri.

Citeşte. Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfîrşit de idei şi imagini. - Mihai Eminescu

 
Free Website TemplatesFreethemes4all.comFree CSS TemplatesFree Joomla TemplatesFree Blogger TemplatesFree Wordpress ThemesFree Wordpress Themes TemplatesFree CSS Templates dreamweaverSEO Design