joi, 6 octombrie 2011

11 mai bine nu...

Cu o zi inainte de a se muta am vorbit am mai stat impreuna si  chesti.Tot nu imi venea sa cred ca pleca.
A doua zi priveam pe geam cum un nesuferit de camion se umplea cu lucruri stiam ca n-o sa ne mai vedem poate sa vorbim pe mess.Asta a fost,  el pleaca,sa dus nu mai e cale de intoarcere...A spus el ca mai vine in vacanta dar nu prea cred ca se mai intoarce....
2011...Am vorbit pe mess.El s-a mutat la o alta scoala ii place de o alta fata.Alte lucruri,alti prieteni totul e nou.A trecut mai departe...Lucrurile se schimba orice ar fi.



Poate ca ce am avut eu cu el nu se poate numi dragoste.Poate eram doar prieteni ,potate nici nu ma vedea mai mult decat o prietena....dar pentru mine totul a fost real.NU eram obsedata de el dar cu timpul sentimentele s-au format,iar acum trebuie sa renunt la el definitiv asa de odata.DE ce? Poate intr-o zi il voi uita dar pana atunci mai e mult de asteptat.Lucruri de astea nu se uita asa repede acestea iti fac o cicatrice,cu greu dispare.
Poate atunci cand ne vom intalni vom fi deja adulti si cel mai probabil  ce vom face ar fi un simplu salut si un smile face nimic mai mult.Lucrurile tot se uita,daca nu ti-a pasat prea mult.Fiecare om se schimba.Dragostea e un trandafir frumos si dureros....Acea mica ibire copilaroasa a fost un borcan cu vise unul care s-a spart si cu greu se va mai repara.
Este adevarat ca iubirea este un balon mai mic sau mai mare,el pluteste pana in bolta cerului dar nu sti incotro il duce vantul sau cand se va sparge....
ACEASTA POVESTE este o poveste reala.
toate intamplarile sunt reale.
Sper sa ma urmariti in continuare pentru 3-5 posturi  normale iar apoi o alta poveste pote ca mai multe :)
aceasta poveste este neterminata si asa va ramane probabil pentru mult timp. 


11 pareri:

Anonim spunea...

Foarte trist, dar trebuie sa fi optimista. Nu sti ce se va intampla nici maine nici poimaine, asa ca incearca sa continui in a spera ca acea zi de reintalnire va sosi:)
Sunt sigura ca totul va fi bine;)

Apy spunea...

ma bucur ca macar cv crede asta :-))

A. spunea...

Această poveste mi-a adus aminte de o grămadă de lucruri:(..Foarte frumoasă.

Apy spunea...

Ma bucur ca iti place

Deea spunea...

E foarte frumos.Sper ca o sa imi vizitezi si tu pagian candva.

Luli spunea...

Ce păcat! Vroiam sa rămână fata cu băiatu :(

Andreea spunea...

Iubesc povestile fara happy-end, pana la urma viata nu e ROZ...[eeh..pentru pitipoance cam da :-?:))]

Apy spunea...

deea bineinteles
tadotakii asta e :))
Kira nu poteam sa o spun mai bine

Andreea spunea...

mersi:*

Anonim spunea...

Bună, foarte frumos ficul din această cauză vreau să-ţi ofer promovare pe blogul The Gift of Passion pe care îl găseşti aici: http://ellaangelofhope.blogspot.com/ Dacă eşti de acord atunci aştept un E-mail la cuvintenegre@yahoo.com cu: Nickname-ul tău, Titlul ficului/poveştii, Rezumatul ficului/poveştii şi linkul ficului/poveştii.
Mult succes în continuare,
Adda.

Miranda. spunea...

primele cap au fost scurte, dar asta a fost mai lung. Tristetea nu este decat o optiune, sa nu uite nimeni asta

Trimiteți un comentariu

Mă bucur că te-ai gândit să lași un comentariu, aștept cât mai multe păreri.

Citeşte. Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfîrşit de idei şi imagini. - Mihai Eminescu

 
Free Website TemplatesFreethemes4all.comFree CSS TemplatesFree Joomla TemplatesFree Blogger TemplatesFree Wordpress ThemesFree Wordpress Themes TemplatesFree CSS Templates dreamweaverSEO Design